Tu, Cel ce stai în mine

cruce-athos

Tu, Cel ce stai în mine cu dor necontenit,

Ai mila celui care mereu nu Te-a iubit.

Singurătatea face nu să-mi revin din iad,

ci iarăși și mai tare atunci chiar eu să cad.

 

Tu, Cel ce stai în mine când toți m-au părăsit,

Ai mila celui care adesea te-a mâhnit.

A ta mustrare caldă îmi spune negreșit,

Căci veșnica-Ți iubire și-un iad a biruit.

 

Tu, Cel ce stai în mine ștergând al meu obraz,

Ai mila celui care doar în necaz e treaz.

Nădejdea-Ți mă ajută-n lacrimi și suspin,

Căci tot ce-i făr’ de Tine e un vremelnic chin.

 

Tu, Cel ce stai în mine plângând pe rana mea,

Ai mila celui care pe Tine iar Te vrea.

E sânge și durere, iar greaua neputință

Zdrobește sub tristețe frumoasa biruință.

 

Tu, Cel ce stai în mine și tot ce simt tu vezi,

Ai mila celui care încă mai are-un Crez.

Căderea omenească n-o sfărâma de tot,

Căci dacă sunt cu Tine, și munți să mut eu pot.

 

Tu, Cel ce stai în mine și când sunt bucuros,

Ai mila celui în care sălaș are Hristos.

Rămâi de-acum cu mine și-ajută-mi să pot fi

Un locușor în care să Te poți odihni.

 

Tu, Cel ce stai în mine și-asculți și ruga mea,

Ai mila celui care se-ncrede-n Taina Ta.

Nu te mâhni căci firea-mi greșește iar și iar,

Nimic din toate-acestea nu este în zadar!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *